Județul Alba

Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est.Cuprins [arată]

[modifică]
Istorie

Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar intemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria orașului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum și execuția în 1784 a țărănești Horia și Cloșca (cel de-al treilea lider, Crișan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluționară a lui Avram Iancu (1848) și, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naționale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale românești, în 1597 înființarea tipografiei domnești ortodoxe, și publicarea „Noului Testament de la Bălgrad”, iar în 1699 primul Abecedar.
[modifică]
Politică

Până pe 2 aprilie 2008 prefect al județului a fost Cosmin Covaciu.
[modifică]
Așezare

Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori.

Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.
[modifică]
Infrastructura
[modifică]
Căi rutiere

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României și nord vestul țări și E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.
[modifică]
Căi feroviare

Acest județ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad care pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot este parte din coridorul IV European. Județul Alba este tranversat de magistrala 300 București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna.
[modifică]
Relief

Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șurianu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parângului.

În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrelului.

Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.
[modifică]
Populația

Evoluția demografică


Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani.

Populatia dupa religie: (Recensămantul din martie 2002)

Ortodocși ............ 86,2%
Reformați ............ 3,9%
Greco-catolici ....... 3,6%
Penticostali ......... 1,9%
Alte religii ......... 4,4%
[modifică]
Diviziuni administrative

Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
[modifică]
Municipii
Alba Iulia (reședința județului)
Aiud
Blaj
Sebeș
[modifică]
Orașe
Abrud
Baia de Arieș
Câmpeni
Cugir
Ocna Mureș
Teiuș
Zlatna
[modifică]
ComuneAlbac
Almașu Mare
Arieșeni
Avram Iancu
Berghin
Bistra
Blandiana
Bucerdea Grânoasă
Bucium
Câlnic
Cenade
Cergău
Ceru-Băcăinți
Cetatea de Baltă Ciugud
Ciuruleasa
Crăciunelu de Jos
Cricău
Cut
Daia Română
Doștat
Fărău
Galda de Jos
Gârda de Sus
Gârbova
Hopârta
Horea
Ighiu Întregalde
Jidvei
Livezile
Lupșa
Lopadea Nouă
Lunca Mureșului
Meteș
Mihalț
Mirăslău
Mogoș
Noșlac
Ocoliș
Ohaba
Pianu Poiana Vadului
Ponor
Poșaga
Rădești
Râmeț
Rimetea
Roșia de Secaș
Roșia Montană
Sălciua
Săliștea
Săsciori
Sâncel
Sântimbru
Scărișoara Sohodol
Stremț
Șibot
Șona
Șpring
Șugag
Unirea
Vadu Moților
Valea Lungă
Vidra
Vințu de Jos

[modifică]
Atracții turistice

Atracțiile turistice ale județului sunt de exemplu:
"Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
"Portul popular al Buciumanilor"
Dansul popular "Țarina de la Abrud"
Monumente istorice precum:
Catedrala catolică și biserica ortodoxă din Alba Iulia
Sala Unirii și cetatea din Alba Iulia
Clădiri medievale din Abrud
Muzeul Minelor din Roșia Montană
Cetatea din Sebeș și cetatea din Aiud.
Complexul carstic Scărișoara - Munții Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
Peștera Huda lui Papară o peșteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
Cheile din Valea Râmeț.
Defileul Arieșului.
„Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud și la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ștei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenulețul de munte "Mocănița" cu haltele Abrud, Roșia Montană (Gura Roșiei), Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, Brăzești, Sălciua, Ocoliș, Vidolm (declarat monument istoric).