Județul Bacău

Bacăul este județ în regiunea Moldova din România. Suprafața: 6.603 km²; reședința: municipiul Bacău; principalele cursuri de apă: Siret, Bistrița, Trotuș, Tazlău, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Șerbănești și Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: vf. Grindușu (M. Tarcău) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Șandru Mare 1.639 m (M. Nemira). Județe vecine: la est județul Vaslui, la sud județul Vrancea, la vest județul Covasna și județul Harghita, la nord județul Neamț.Cuprins [arată]

[modifică]
Stema județului

În aprilie 2008, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Bacău. Stema județului este reprezentată de un scut triunghiular cu marginile rotunjite, care cuprinde un munte de sare despicat în două culori. În partea dreaptă se vede un soare stilizat, pe un fond de culore argintie, în timp ce în stânga, în cîmp roșu, se află o semilună argintie. Muntele de pe stemă raprezintă „cel mai vechi semn heraldic pentru ținutul și județul Bacău” și „evocă activitatea milenară de extragere a sării” în zonă. Soarele și luna, semnifică „fertilitatea solului și, respectiv, credința în biruință”.

Județul a folosit în timp de 18 ani o stemă provizorie ce înlocuia pe cea creată în anul 1957, care a fost utilizată până în luna decembrie 1989.

Stema actuală

Stema veche

Stema în perioada comunistă

Stema în perioda interbelică

[modifică]
Geografie

Județul Bacău ocupă suprafața de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Județul este acoperit în proporție de 48,5% de teren arabil și 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variația reliefului arată distribuția egală a munților, dealurilor, platourilor și câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munții Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Rețeaua hidrografică este alcatuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului și din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistrița, Tazlău, Uz și Siret. Dacă în secolele XIV-XV Bacău era un important oraș manufacturier și comercial, în această regiune, în prima decadă a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatării și prelucrării petrolului și a lemnului la scară industrială, cât și prima fabrică de hârtie, textile și încălțăminte. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, județul Bacău este alcătuit din 87 unități teritorial-administrative, trei municipii (Bacău, Onești) și Moinești, cinci orașe (Buhuși, Comănești, Dărmănești, Slănic-Moldova și Târgu Ocna) și 85 comune. În 31 august 1997, Municipiul Bacău, reședința județului Bacău, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oraș din Romania din punct de vedere al numărului de locuitori. Populația de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plasează județul Bacău pe locul șase după Municipiul Bucuresti, județele Prahova, Iași, Dolj și Constanța. Densitatea medie a populației în județul Bacău este de 112,86 locuitori pe km pătrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km pătrat în zona industrializată în care locuiește 50,54 % din populația județului.
[modifică]
Județe vecine
Nord
Județul Neamț
Vest
Județul Covasna
Județul Harghita
Est
Județul Vaslui
Sud
Județul Vrancea
[modifică]
Diviziuni administrative

Județul este compus din 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune (2005).Cele mai mari orașe din Județul Bacău


Bacău Loc Oraș Pop. Loc Oraș Pop.

Comănești
1 Bacau 175.921 5 Buhuși 18.746
2 Onești 51.416 6 Dărmănești 14.194
3 Moinești 24.210 7 Târgu Ocna 13.576
4 Comănești 23.697 8 Slănic Moldova 4.996
conform recensământului din 2002[1]



[modifică]
Municipii
Bacău (reședința județului)
Moinești (municipiu din 2001)
Onești
[modifică]
Orașe
Buhuși
Comănești
Dărmănești
Slănic Moldova
Târgu Ocna
[modifică]
ComuneAgăș
Ardeoani
Asău
Balcani
Berești-Bistrița
Berești-Tazlău
Berzunți
Bârsănești
Blăgești
Bogdănești
Brusturoasa
Buciumi
Buhoci
Cașin
Căiuți
Cleja
Colonești Corbasca
Coțofănești
Dămienești
Dealu Morii
Dofteana
Faraoani
Filipeni
Filipești
Găiceana
Ghimeș-Făget
Gioseni
Gârleni
Glăvănești
Gura Văii
Helegiu
Hemeiuș
Huruiești Horgești
Itești
Izvoru Berheciului
Letea Veche
Lipova
Livezi
Luizi-Călugăra
Măgirești
Măgura
Mănăstirea Cașin
Mărgineni
Motoșeni
Negri
Nicolae Bălcescu
Odobești
Oituz
Oncești Orbeni
Palanca
Parava
Parincea
Pâncești
Pârgărești
Pârjol
Plopana
Podu Turcului
Poduri
Prăjești
Racova
Răcăciuni
Răchitoasa
Roșiori
Sascut
Sănduleni Sărata
Săucești
Scorțeni
Secuieni
Solonț
Stănișești
Strugari
Ștefan cel Mare
Tamași
Tătărăști
Târgu Trotuș
Traian
Ungureni
Urechești
Valea Seacă
Vultureni
Zemeș

[modifică]
Populația

Evoluția demografică
[modifică]
Economia

Județul Bacău este unul dintre cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinării de petrol situate lângă localitățile Onești și Dărmănești. Activitățile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutrițională; Industria de Lemn și de Hârtie; Industria Textilă; Industria Mecanică; Industria Aeronautică.
[modifică]
PersonalitățiAnton Achiței, interpret de muzică populară (născut la Mănăstireni-Poenari, județul Botoșani)
Sergiu Adam, poet
Gabriela Adameșteanu, scriitoare, jurnalistă și traducătoare
Lavinia Agache, gimnastă
Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist și om politic, membru fondator al Academiei Române
Matei Alexandru, actor
Paul Anghel, romancier, eseist, dramaturg
Tamara Antal, pictoriță (născută la Miroslovești, județul Iași)
Iulian Antonescu, istoric, arheolog, muzeograf, cetățean de onoare post-mortem al Municipiului Bacău
Firuța Apetrei, actriță
George Apostu, sculptor
Sorin Avram, fotbalist
George Bacovia, poet, prozator, publicist, redactor al primei serii a revistei „Ateneu“
Gabriel Bacovia, scriitor
Iulian Băicuș, poet
Ovidiu Bălan, dirijor, cetățean de onoare al Municipiului și al Județului Bacău
George Bălăiță, poet, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Radu Beligan, actor de teatru și film, personalitate marcantă a teatrului românesc contemporan, artist al poporului, poet, eseist, memorialist
Dumitru Berbece, handbalist
Dimitrie Berea, pictor
Ilie Boca, pictor, cetățean de onoare al Municipiului Bacău (născut la Botoșana, județul Suceava)
Cristina Bontaș, gimnastă
Ion Borcea, naturalist, profesor universitar
Eugen Budău, critic și istoric literar
Mircea Bujor, pictor
Elena Bulai, scriitoare
Ion Buleandră, actor (născut la Curcani, județul Călărași)
Ion Burdujoc, artist plastic
Ioan Burlacu, pictor
Dimitrie Bușilă, căpitan, erou al Războiului de Independență
Mihai Butnaru, pictor (născut la Țibucani, județul Neamț)
Lidia Butnărașu-Drăgănescu, handbalistă
Corneliu Buzinschi, scriitor
Constantin Călin, scriitor, editor, jurnalist, profesor universitar (născut la Udești, județul Suceava)
Veronica Călin, pictoriță (născută la Tg. Neamț, județul Neamț)
Carmen Maria Cârneci, dirijoare și compozitoare
Magda Cârneci, poetă și critic de artă
Radu Cârneci, poet, eseist, traducător, jurnalist, editor, cetățean de onoare al Municipiului Bacău (născut la Valea lui Lal, județul Buzău)
George Chiriac, scriitor
Gheorghe Chirilă, poet
Mihai Chiuaru, pictor (născut la Hangu, județul Neamț)
Petru Cimpoeșu, prozator (născut la Vaslui)
Constantin Th. Ciobanu, poet
Cristina Ciobanu, pictoriță
Elena Ciobanu, publicist
Clara Elena Ciocan, săritoare în apă
Constantin Ciosu, caricaturist
Viorica Cocioiu, pictoriță
Nadia Comăneci, gimnastă, cetățean de onoare al Județului Bacău
Radu Cosașu, scriitor (Oscar Rohrlich)
Calistrat Costin, poet
Marius Crăiță-Mândră, pictor
Vasile Crăiță-Mândră, pictor și caricaturist (născut la Galați)
Victor Croitoru, poet, jurnalist
Filofteia Danilof, handbalistă
Liviu Dănceanu, compozitor, dirijor
Gheorghe Gh. Dănilă, pictor, autorul celei de a treia steme a județului Bacău (1991-2008) și a stemei actuale a municipiului Bacău
Ioan Dănila, profesor universitar
Ion Diaconescu, pictor
Ștefan Dincescu, poet
Sile Dinicu, compozitor și dirijor
Ion Dinvale (Pascariu), poet
Mihai Drăgan, critic și istoric literar, profesor universitar
Ion Drăgoi, violonist
Eugenia Dumitrașcu, artist plastic
Liliana Dumitroiu, pictoriță
Doru Octavian Dumitru, actor
Emanuel Elenescu, dirijor, cetățean de onoare al Municipiului Bacău (născut la Piatra Neamț, județul Neamț)
Ciprian Enea, poet, jurnalist
Nicu Enea, pictor
George Enescu, violonist, compozitor (născut la Liveni, astăzi George Enescu, județul Botoșani)
Ion Fercu, poet, prozator și jurnalist
Ion Frunzetti, istoric și critic de artă, poet, publicist, eseist și traducător
Georgeta Gabor, gimnastă
Daniela Gaftea, pictoriță (născută la Târgoviște, județul Dâmbovița)
Cornel-Simion Galben, scriitor și editor (născut la București)
Constantin Galeriu, preot, profesor universitar, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Adrian Găzdaru, actor, director al Teatrului Bacovia
Florina Găzdaru, actriță
Ovidiu Genaru (Bibire), poet, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
George Genoiu, dramaturg
Ion Ghelu Destelnica, (Ion Ghel) poet, dramaturg, cetățean de onoare al Municipiului Bacău (născut la Stelnica, județul Ialomița)
Radu Ghelu, actor
Corina Gabriela Goranda, actriță
Anca Grigoraș, gimnastă
Loredana Groza, cântăreață
Vladimir Hanga, jurist și scriitor
Viorel Hrebenciuc, politician
Eugen Ionescu, sculptor
Gil Ioniță, cântăreț
Ghiorghi Iorga, scriitor și traducător
Vasile Iosif, scriitor
Ion Tudor Iovian, poet
Petre Isachi, critic literar
Geanina Ivu, pictoriță
Doru Kalmuski, prozator
Ioan Lazăr, critic și istoric literar Simona Nicoleta Lazăr, poetă, jurnalistă, editoare
Ioan Lăzureanu, pictor (născut la Seliște, județul Arad)
Ionela Lăzureanu, sculptoriță
Narcisa-Georgeta Lecușanu, handbalistă, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Emilia Luca, handbalistă
Ion Luca, dramaturg
Diana Lupescu, actriță
Eliza Macadan, jurnalistă, poetă
Dumitru Macovei, pictor
Ernest Maftei, actor
Gheorghe Manolache, istoric
Marcel Marcian, scriitor
George Ovidiu Marciuc, pictor (născut la Rădăuți, județul Suceava)
Silvia Marcovici, violonistă
Solomon Marcus, matematician de renume mondial, poet, eseist, lingvist, profesor universitar, membru al Academiei Române, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Ioachim Mareș - Vasluianul, episcop ortodox, cetățean de onoare post-mortem al Municipiului Bacău
Gelu Măgureanu, poet, sociolog
Val Mănescu, poet, jurnalist
Ioan Măric, artist plastic (artă naivă), cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Doina-Ofelia Melinte, atletă, cetățean de onoare al Municipiului Bacău (născută la Hudești, județul Botoșani)
Mihaela Melinte, atletă, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Nicolae Mihai, poet
Carmen Mihalache, scriitoare, jurnalistă
Ion Mihalache, pictor (născut la Borlești, județul Neamț)
Marius Mircu, jurnalist, scriitor, istoric
Victor Mitocaru, scriitor
Ioan Mitrea, istoric, profesor universitar, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Gheorghe Mocanu, pictor, pedagog
Ștefan Munteanu, scriitor, profesor universitar
Victor Munteanu, poet, jurnalist, editor, formator de opinie culturală
Sandu Romeo Narcis, scriitor
Liviu Nedelcu, pictor
Teodor Negoiță, explorator
Costache Negri, scriitor și om politic (născut la Iași)
Daniela Nicoleta Olariu, actriță
Elena Oprea-Horvat, canotoare
Anișoara Opriea, săritoare în apă
Adrian-Mircea Paiu, pictor
Constantin Parascan, scriitor și critic literar, muzeograf, profesor universitar
Gheorghe Parascan, inventator, artist plastic
Simona Păduraru, înotătoare
Vasile Pârvan, istoric, arheolog, profesor universitar, membru al Academiei Române
Dan Perșa, prozator și poet (născut la Gherla, județul Cluj)
Alexandru Piru, critic literar, prozator, publicist, editor, profesor universitar, membru post-mortem al Academiei Române
Gheorghe Platon, istoric, membru al Academiei Române
Daniel Ștefan Pocovnicu, poet
Carmen Poenaru, pictoriță (născută la Barcea, județul Galați)
Roman Popa, arhitect
Radu Popovici, regizor
Cesonia Postelnicu, actriță
Ioana Postelnicu, (Eugenia Banu) scriitoare, cetățean de onoare al Municipiului Bacău (născută la Poiana Sibiului, județul Sibiu)
Gabriela Potorac, gimnastă
Ioan Prăjișteanu, poet, jurnalist
Ștefan Pristavu, pictor (născut la Tătăruși, județul Iași)
Vasile Puiu, poet
Dionis Pușcuță, pictor
Ștefan Radu, jurnalist (nu fotbalist!!!)
Carmen Rădulescu, cântăreață
Monica Roșu, gimnastă, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Ion Rotaru, critic și istoric literar
Mihail Sabin, scriitor
Dan Sandu, scriitor
Viorel Savin, dramaturg, poet, prozator, publicist, editor
Petru Scutelnicu, poet și critic literar
Vlad Sorianu, critic și istoric literar, eseist, publicist, prozator
Aurel Stanciu, pictor (născut la Prisecani, județul Iași)
Nacht Stroe, actor și regizor
Alexandru Șafran, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Maria Șalaru, interpretă de muzică populară, pedagog
Eugen Șendrea, istoric și scriitor, cetățean de onoare al Municipiului Bacău
Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei și Sfânt al Bisericii Ortodoxe Române
Grigore Tabacaru, pedagog, gazetar, publicist, redactor al primei serii a revistei „Ateneu“
Ion Talianu, actor
Sorin Tamaș, scriitor SF, jurnalist
Angela Tamaș-Alupei, canotoare
Costel Tănăsache, pictor (născut la Tecuci, județul Galați)
Mihaela Teleoacă, actriță
Silvia Tiperciuc, pictoriță (născută la Roman, județul Neamț)
Gabriela Trușcă, gimnastă, membră a echipei olimpice a României la Olimpiada din 1976 (Montreal) și medaliată cu argint la finalele pe aparate
Olga Tudorache, actriță de teatru și film, profesor universitar
Tristan Tzara, poet, prozator, dramaturg, eseist, publicist, fondatorul dadaismului
Valentin Țigău, jurnalist, Radio România Internațional
Alex Ungureanu, scriitor, jurnalist
Alexandra Ungureanu, cântăreață
Eugen Uricaru, scriitor
Eugen Vaian
Lucian Vasilache, handbalist
Neculai Vasilcă, handbalist
Rodica Vasiliu, pictoriță (născută la Berca, județul Buzău)
Ioan Văsâi, pictor
Eugen Verman, jurnalist și scriitor
Nicolae Vermont, pictor
Dan Verona, poet, prozator, traducător, redactor radio
Ioan Vînău, pictor
Octavian Voicu (Constantin Pușcuță), poet, cetățean de onoare post-mortem al Municipiului Bacău
Dan-Claudiu Vornicelu, violonist
Gheorghe Vrănceanu, matematician, profesor universitar, membru al Academiei Române
Viorica Zaharia, pictoriță
Mariana Zavati Gardner, poetă, prozatoare, traducătoare
Florin Zăncescu, actor
Dany Zărnescu, artist plastic (născută la Vama, județul Suceava)
George Zărnescu, sculptor
Ștefan Zeletin, scriitor, filosof, sociolog (Ștefan Motăș)

[modifică]
Educație
[modifică]
Instituții de învățământ
[modifică]
Universități
Universitatea din Bacău [1]
Universitatea George Bacovia [2]
Universitatea Spiru Haret - Centrul Tehnologic Bacau [3]
[modifică]
Școli Postliceale
Grupul Școlar Preuniversitar „Constantin Brâncoveanu” Bacău
Grupul Școlar Profesional Tehnic, Economic și de Arte „Național Construct” Bacău
Școala Postliceală „Humanitas” Bacău
Școala Postliceală Sanitară „Hera” Bacău
Școala Postliceală Sanitară F.E.G. Bacău [4]
Școala Postliceală „Carol Davila” Onești
[modifică]
Licee
Colegiul Național „Vasile Alecsandri" Bacău [5]
Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu" Bacău [6]
Colegiul Național „Ferdinand I" Bacău [7]
Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel Mare" Bacău [8]
Colegiul Național „Dimitrie Cantemir" Onești [9]
Colegiul Național „Grigore Moisil” Onești [10]
Colegiul Național „Costache Negri” Târgu Ocna [11]
Colegiul „Henri Coandă" Bacău
Colegiul „Mihai Eminescu" Bacău [12]
Colegiul Economic „Ion Ghica" Bacău [13]
Colegiul Tehnic de Comunicații „Nicolae Vasilescu Karpen" Bacău [14]
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny" Bacău [15]
Colegiul Tehnic „Dimitrie Mangeron" Bacău
Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” Onești [16]
Colegiul Tehnic „Petru Poni” Onești [17]
Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești
Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești
Colegiul Tehnic „Ion Borcea” Buhuși [18]
Colegiul Sportiv „Nadia Comăneci” Onești
Liceul de Artă „George Apostu” Bacău
Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinești
Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif" Bacău
Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Onești
Liceul cu Program Sportiv Bacău
Grupul Școlar „Grigore Tabacaru" Bacău
Grupul Școlar „Grigore Moisil" Bacău
Grupul Școlar „Petru Rareș" Bacău
Grupul Școlar „Alexandru Vlahuță” Podu Turcului
Grupul Școlar de Ecologie și Protecția Mediului „Grigore Antipa" Bacău
Grupul Școlar Industrial „Letea" Bacău
Grupul Școlar Industrial Târgu Ocna
Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini Dărmănești
Grupul Școlar Auto Onești
Grupul Școlar Agricol „J.M. Elias” Sascut
Grupul Școlar Agricol Hemeiuș
[modifică]
Cultură
[modifică]
Biblioteci
Biblioteca Județeană „Costache Sturdza” Bacău [19]
Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești
Biblioteca Municipală „Ștefan Luchian” Moinești
Biblioteca Orășenească „George Bacovia” Buhuși
Biblioteca Orășenească Comănești
Biblioteca Orășenească Dărmănești
Biblioteca Orășenească Slănic-Moldova
Biblioteca Orășenească Târgu-Ocna
[modifică]
Atracții turistice

Muzeul De stiinte ale naturii, Muzeul de Istorie, Muzeul de arte, Casa memoriala George Bacovia, Casa memoriala Nicu Enea, Biserica Precista ,
[modifică]
Aeroportul din Bacau
[modifică]
Sport
[modifică]
Fotbal
FCM Bacău
CS Aerostar Bacău
FC Pambac Bacău
FCM Bacău II
CS Mesagerul Bacău
Petrolul Moinești
FC Willy Bacău
ASO Buhuși
FC Onești
FC Siretul Bacău
Inter Onești
FC Știința Bacău
[modifică]
Handbal
Știința MD Bacău
CSH Bacău
[modifică]
Volei
CS Știința Bacău (masculin)
CS Știința Bacău (feminin)
[modifică]
Mass-Media
[modifică]
Ziare
Deșteptarea
Gazeta de Bacău
Informația Bacăului
Monitorul de Bacău
Observator de Bacău
Revista Ateneu
Semne particulare
Ziarul de Bacău
Revista Plumb
Mediastel Production

Județul Argeș

Argeș este un județ în regiunea Muntenia din România.Cuprins [arată]


Populație

Evoluția demografică


[modifică]
Diviziuni administrative

Județul este compus din 3 municipii, 4 orașe și 95 de comune.
[modifică]
Municipii
Pitești (reședința de judet)
Câmpulung
Curtea de Argeș
[modifică]
Orașe
Costești
Mioveni (1987)
Topoloveni
Ștefănești (2004)
[modifică]
ComuneAlbeștii de Argeș
Albeștii de Muscel
Albota
Aninoasa
Arefu
Băbana
Băiculești
Bălilești
Bârla
Bascov
Beleți-Negrești
Berevoești
Bogați
Boteni
Boțești
Bradu
Brăduleț
Budeasa
Bughea de Jos Bughea de Sus
Buzoești
Căldăraru
Călinești
Căteasca
Cepari
Cetățeni
Cicănești
Ciofrângeni
Ciomăgești
Cocu
Corbeni
Corbi
Coșești
Cotmeana
Cuca
Davidești
Dâmbovicioara
Dârmănești Dobrești
Domnești
Drăganu
Dragoslavele
Godeni
Hârsești
Hârtiești
Izvoru
Leordeni
Lerești
Lunca Corbului
Mălureni
Mărăcineni
Merișani
Micești
Mihăești
Mioarele
Miroși
Morărești Moșoaia
Mozăceni
Mușătești
Negrași
Nucșoara
Oarja
Pietroșani
Poiana Lacului
Poienarii de Argeș
Poienarii de Muscel
Popești
Priboieni
Râca
Rătești
Recea
Rociu
Rucăr
Sălătrucu
Săpata Schitu Golești
Slobozia
Stâlpeni
Ștefan cel Mare
Stoenești
Stolnici
Șuici
Suseni
Teiu
Tigveni
Țițești
Uda
Ungheni
Valea Danului
Valea Iașului
Valea Mare-Pravăț
Vedea
Vlădești
Vulturești

[modifică]
Fond morfoturistic Această pagină necesită o verificare.
De verificat: sursa - Bibiloigrafie: Judetele si orasele Romaniei in cifre si fapte (vol.I -Judetele Romaniei), Ed. Departamentul pentru Administratia publica locala
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.


Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, fiind delimitat la sud de paralela de 44°22’ latitudine nordică și la nord de cea de 45°36’ latitudine nordică, la vest de meridianul de 24°26’ longitudine estică, iar la est de cel de 25°19’ longitudine estică. Suprafața județului este de 682631 ha. În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov. La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând munții Leaota, Subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu Burdea. Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea. La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din bazinul superior al râului Vedea. Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog. Relief

Relieful este proporțional repartizat, coborand in trepte de la nord spre sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la altitudinea de peste 2500 m pana la 160 m. Predomină ținuturile deluroase, care ocupa 55% din suprafața județului, munții 25% si câmpiile 20%.În relieful său se disting trei trepte: treapta înaltă, cu orientare est-vest, se desfășoară pe o lungime de 70 Km, între valea Dâmboviței și valea Oltului si se inscrie in peisaj prin cei mai inalti munti din tara (muntii Fagaras, muntii Iezer, muntii Piatra Craiului, munții Leaota si munții Papușa),precum și munții de înalțime mijlocie (munții Frunții,și Chițu) ca și culoarul Dragoslavele-Rucãr-Bran. În cadrul acestei trepte și îndeosebi a crestei munților Fagaraș ce se întind între Văile Dâmboviței și Oltului, se disting 140 de vârfuri ce trec de 2000 de m altitudine, 29 depașesc 2400 m, iar 6 dintre acestea depașesc 2500 m (vârful Moldoveanu 2544 m-cel mai înalt vârf din Carpații românești, aflat în întregime pe teritoriul județului Argeș; vârful Negoiu-2535m; Cãlțun Lespezi-2522m; Vânătoarea lui Buteanu-2508m ; Viștea Mare-2527 m si Dara -2501 m).

Vârfuri semețe și impunatoare se afla și în celelalte culmi cum sunt: Iezer-2462 m; Roșu-2469 m; Papușa-2391 m din Masivul Iezer Pãpușa; Vârful La Omu-2239 m si Vârful Pietrei -2086 m din Masivul Piatra Craiului, Vârful Leaota -2333m din munții cu același nume și altele.Pantele repezi, circurile și căldările glaciare (18 lacuri glaciare), conferă un farmec și o strălucire aparte, zonei alpine.Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor măguri împădurite până aproape de vârf, punând în evidență asimetria caracteristică munților Făgăraș.

Zona centrală a județului considerata si treapta mijlocie este ocupată de dealuri subcarpatice, față de care munții se înalță abrupt la nord, iar la sud dealurile scad în înălțime, pierzându-se treptat în câmpie. Dealurile înalte subcarpatice, acoperite de păduri de foioase, domină spre sud un relief larg vălurit, cu spinări netede și văi largi. Piemontul Getic reprezintă a treia treaptă morfologică a reliefului județului, a cărui limită cu subcarpații este marcată de șirul depresiunilor intracolinare, spre care se termină prin creste. Pe teritoriul județului Argeș se află parțial piemonturile Cândești și Cotmeana și în totalitate piemontul Argeșului (dealurile Argeșului). Câmpia Română constituie treapta cea mai coborâtă a reliefului județului Argeș, având două subunități: Câmpia înaltă a Piteștilor (în totalitate) și Câmpia Găvanu-Burdea (parțial). Prima subunitate are un caracter piemontan având altitudinea cea mai ridicată din toată Câmpia Română. Cealaltă subunitate este mult mai netedă și este străbătută de văi largi și puțin adânci.

Bibliografie: Județele si orașele României in cifre si fapte- volumul I Judetele Romaniei, Ed. Departamentul pentru Administratia Publica Locala

Județul Arad

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii din Crișana și din Banat. Județul se întinde de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului Alb. Se învecinează cu Bihorul la nord și nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timiș la sud și cu Ungaria la vest. Suprafața pe care se întinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orașe (din care 1 municipiu) , 68 de comune și 270 de sate (2004). Străbătut de râul Mureș, teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat.

Populația

Evoluția demografică

Conform datelor statistice pe anul 2003, Aradul are o populație de 461.744 și o densitate de 59,5 locuitori pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²), dintre care 221.907 bărbați și 239.837 femei. Durata medie a vieții pe perioada 2001-2003 a fost de 70,35(66,92 la bărbați, respectiv 73,85 la femei). Populația la diferite recensământuri: 1930=488.360 loc.; 1948=476.210 loc.; 1956=418.248 loc.; 1966=418.250 loc.; 1972=494.828 loc.
[modifică]
Etnicitate
Români:82,2%
Maghiari:10,7% maghiari
Rromi(țigani):3,8%
Slovaci:1,3%
Germani:1,0%
Ucrainieni:0,4%
Sârbi:0,3%

Geografie
Pentru detalii, vezi: Geografia județului Arad.

Situat in vestul tarii județul Arad se întinde pe sectoarele estice ale Campiei Pannonice (Campia Aradului, Campia Inalta a Vingai, Campia Crisurilor, Campia Cermeiului) cat si ca formatiune orografica apare depreiunea golf specifica Munțiilor Apuseni (Deprsiunea Zarandului). O particularitate o constituie trecerea brusca de la campie la munte, nuantata in mod special prin contactul dintre Muntii Zarandului cu Campia Aradului si a Campiei Cermeiului cu Muntii Codru-Moma in vest. Coordonatele 20°45’ long. E (Nădlac la vest) și 22°39’ (Târnăvița la est) long.E, respectiv 45°58’ (Labașinț la sud) și 46°38’ (Berechiu la nord) latitudine nordică, reprezintă punctele extreme ale județului.

Relieful din punctul de vedere al regimului inaltimii coboară în trepte dispre est spre vest:
Munții Zărand, Munții Codru-Moma și porțiuni din Masivul Bihor (Găina)
Altitudinea maximă: vf. Gaina 1486 m (aflat la intretaierea a 3 judete in Masivul Bihor, vf. Pleșu 1112 m in M-tii. Codru-Moma
Dealurile de Vest (Dealurile piemontate ale Zarandului si Beliu-Cermei, Dealurile Lipovei)
Câmpia Aradului, Câmpia joasa a Muresului, Câmpia înaltă a Vingai și Câmpia Crișurilor (Crișului Alb, Crișului Negru)

Arii Protejate
Parcul Natural Lunca Muresului
Rezervația naturală Prundul Mare
Rezervația Naturală Runcu Groși


Rețeaua hidrografică:
Râul Mureș cu afluenții săi: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova, Cladova, etc.
Crișul Alb cu afluenții săi: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc.
Canale: Morilor, Matca.
Crișul Negru cu afluentul sau Teuz
Principalele lacuri: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și Balta Țiganilor (heleștee).

Diviziuni administrative
Pentru detalii, vezi: Listă de unități administrative din județul Arad.

Județul este compus din un municipiu, 9 orașe și 68 de comune (2005).

Municipii
Arad (reședință de județ)
[modifică]
Orașe
Chișineu-Criș
Curtici
Ineu
Lipova
Nădlac
Pâncota
Pecica
Sântana
Sebiș

ComuneAlmaș
Apateu
Archiș
Bata
Bârsa
Bârzava
Beliu
Birchiș
Bocsig
Brazii
Buteni
Cărand
Cermei
Chisindia Conop
Covăsânț
Craiva
Dezna
Dieci
Dorobanți
Fântânele
Felnac
Frumușeni
Ghioroc
Grăniceri
Gurahonț
Hălmagiu
Hălmăgel Hășmaș
Ignești
Iratoșu
Livada
Macea
Mișca
Moneasa
Olari
Păuliș
Peregu Mare
Petriș
Pilu
Pleșcuța
Săvârșin Secusigiu
Seleuș
Semlac
Sintea Mare
Socodor
Șagu
Șeitin
Șepreuș
Șicula
Șilindia
Șimand
Șiria
Șiștarovăț
Șofronea Tauț
Târnova
Ususău
Vărădia de Mureș
Vârfurile
Vinga
Vladimirescu
Zăbrani
Zădăreni
Zărand
Zerind
Zimandu Nou


Cultură

Monumente istorice
http://www.statuialibertatii-arad.ro (1890)
Cetatea de piatră Șiria ( 1331), cu statut de cetate regală. Printre ocupanții ei s-au numărat Iancu de Hunedoara, regele Sigismund de Luxemburg, despotul sîrb George Brâncovici, Matei Corvin, familia Báthory.
Cetatea de piatra Șoimoș ( 1278 ) - Lipova
Cetatea Agriș ( 1400 )
Fortăreața Tauț (sec XII )-ruine
Cetatea Aradului, singura cetate din Transilvania, construită în stil Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
Castelul Bohus ( sec XIX ), Șiria, construit in stil neoclasic, actualmente muzeul Ioan Slavici
Castelul Brazi, construit in stil neoclasic( 1800 )
Castelul Bulci/Mocioni( sec XIX )
Castelul din Conop ( sec XVIII ), a aparținut familiei nobiliare maghiare Knopi, situat în localitatea Odvoș, comuna Conop
Castelul Curtici ( 1769 )
Castelul Macea, însoțit de o frumoasă grădină botanică
Castelul Săvîrșin (1870)- domeniu regal
Castelul Șiria ( secXVII ), construit in stil baroc - Galșa din Șiria
Monumentul ostașilor români - Arad
Monumentul eroilor - Păuliș

Edificii religioase
Mănăstirea Hodoș - Bodrog din Bodrogul Nou, cea mai veche așezare monastică din țara noastră, cu viața monahală neîntreruptă. Prima atestare documentară cunoscută, este din anul 1177. Aici se găsesc valoroase picturi, numeroase manuscrise și alte piese muzeistice
Mănăstirea Bezdin (1334)
Biserica sârbeasca Arad (1698 ), construită în stil baroc
Mănăstirea franciscană (1756) - Radna
Mănăstirea Sf. Simion(1760-1762) - Arad Gai
Biserici de lemn - Buceava, Groșii Noi, Hălmagiu, Săvârșin.
Biserica Penticostala "Betania" Arad
Biserica Greco Catolică, Unită din Arad

Etnografie

Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă.

Județul Alba

Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est.Cuprins [arată]

[modifică]
Istorie

Descoperirile arheologice din județul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petrești”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb.

În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de așezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) și colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roșia Montană) și Brucla (Aiud).

După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar intemeiat în 1000 de regele Ștefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanță în perioada păgână a maghiarimii și totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală și politică a regiunii.

Printre marile evenimente politice din istoria orașului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum și execuția în 1784 a țărănești Horia și Cloșca (cel de-al treilea lider, Crișan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluționară a lui Avram Iancu (1848) și, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naționale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România.

Dintre principalele evenimente culturale românești, în 1597 înființarea tipografiei domnești ortodoxe, și publicarea „Noului Testament de la Bălgrad”, iar în 1699 primul Abecedar.
[modifică]
Politică

Până pe 2 aprilie 2008 prefect al județului a fost Cosmin Covaciu.
[modifică]
Așezare

Județul, situat în partea centrală a României, cu o suprafață de 624.167 hectare (2,6% din suprafața României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu județul Cluj la nord, cu județul Bihor și județul Arad la vest, cu județul Hunedoara la sud-vest, cu județul Vâlcea la sud, iar cu județul Sibiu și județul Mureș în est.

Capitala județului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureșului (la 220-250 metri altitudine), la confluența cu râurile Ampoi și Sebeș, si are o populație de 69.000 de locuitori.

Munții Apuseni se află în vest și nord-vest, fiind caracterizați printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) și metale prețioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariția, încă din trecutul îndepărtat, a așezărilor omenești. Valea Mureșului, cu afluenții săi, Arieș, Sebeș, Cugir și regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creșterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume și fructe) și viticulturii.

Poziționarea văii Mureșului cu afluenții săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere și feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest și vest sunt Munții Apuseni, Munții Sebeșului se află în sudul județului, iar 25% din suprafața județului este ocupată de podișul Târnavelor cu podgorii renumite, precum și resurse de gaze naturale.
[modifică]
Infrastructura
[modifică]
Căi rutiere

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face legătura între sudul României și nord vestul țări și E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul și vestul Transilvaniei. În viitorul apropiat se prevede construirea unei autostrăzi (parte din coridorul IV de transport) care sǎ lege România cu Ungaria.
[modifică]
Căi feroviare

Acest județ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Brașov și Județul Arad care pe sectorul cuprins între Coșlariu și Șibot este parte din coridorul IV European. Județul Alba este tranversat de magistrala 300 București - Brașov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar și de calea ferată Războieni - Târgu Mureș - Deda și Alba Iulia - Zlatna.
[modifică]
Relief

Predomină regiunile înalte de podiș,deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șurianu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parângului.

În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrelului.

Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.
[modifică]
Populația

Evoluția demografică


Orașe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeș și Blaj, urmate de orașe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieș, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureș, Teiuș și Zlatna, ponderea mai mare a populației fiind în regiunea urbană, cu o structură alcătuită din: 90% români, 6% maghiari, 3% germani.

Populatia dupa religie: (Recensămantul din martie 2002)

Ortodocși ............ 86,2%
Reformați ............ 3,9%
Greco-catolici ....... 3,6%
Penticostali ......... 1,9%
Alte religii ......... 4,4%
[modifică]
Diviziuni administrative

Județul este compus din 4 municipii, 7 orașe și 67 de comune (2007).
[modifică]
Municipii
Alba Iulia (reședința județului)
Aiud
Blaj
Sebeș
[modifică]
Orașe
Abrud
Baia de Arieș
Câmpeni
Cugir
Ocna Mureș
Teiuș
Zlatna
[modifică]
ComuneAlbac
Almașu Mare
Arieșeni
Avram Iancu
Berghin
Bistra
Blandiana
Bucerdea Grânoasă
Bucium
Câlnic
Cenade
Cergău
Ceru-Băcăinți
Cetatea de Baltă Ciugud
Ciuruleasa
Crăciunelu de Jos
Cricău
Cut
Daia Română
Doștat
Fărău
Galda de Jos
Gârda de Sus
Gârbova
Hopârta
Horea
Ighiu Întregalde
Jidvei
Livezile
Lupșa
Lopadea Nouă
Lunca Mureșului
Meteș
Mihalț
Mirăslău
Mogoș
Noșlac
Ocoliș
Ohaba
Pianu Poiana Vadului
Ponor
Poșaga
Rădești
Râmeț
Rimetea
Roșia de Secaș
Roșia Montană
Sălciua
Săliștea
Săsciori
Sâncel
Sântimbru
Scărișoara Sohodol
Stremț
Șibot
Șona
Șpring
Șugag
Unirea
Vadu Moților
Valea Lungă
Vidra
Vințu de Jos

[modifică]
Atracții turistice

Atracțiile turistice ale județului sunt de exemplu:
"Târgul de fete de la Găina" ce are loc pe data de 20 iulie (Sf. Ilie) pe Muntele Găina (1484 m) la 8 km sud-vest de Avram Iancu.
"Portul popular al Buciumanilor"
Dansul popular "Țarina de la Abrud"
Monumente istorice precum:
Catedrala catolică și biserica ortodoxă din Alba Iulia
Sala Unirii și cetatea din Alba Iulia
Clădiri medievale din Abrud
Muzeul Minelor din Roșia Montană
Cetatea din Sebeș și cetatea din Aiud.
Complexul carstic Scărișoara - Munții Bihorului la 2-3 ore de Garda de Sus.
Peștera Huda lui Papară o peșteră interesantă în Apuseni (M.Trascăului) la 2 ore de Sălciua.
Cheile din Valea Râmeț.
Defileul Arieșului.
„Detunatele” (1200 m) (cu două vârfuri mai importante din bazalt "Detunata Goală" "Detunata Flocoasă") la 20 km de Abrud și la o oră de Bucium (DN 76/74 Oradea-Ștei-Câmpeni-Abrud-Bucium) sau DN 75/74 (Cluj-Turda-Câmpeni-Abrud-Bucium).
Pe calea feratä ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenulețul de munte "Mocănița" cu haltele Abrud, Roșia Montană (Gura Roșiei), Câmpeni, Bistra, Lupșa, Baia de Arieș, Brăzești, Sălciua, Ocoliș, Vidolm (declarat monument istoric).